Return to Website

F.R. Scrabble - FORUM

Propuneri pentru Adunarea Generala a F.R. Scrabble
si alte propuneri si dezbateri de interes general
- 2001 - 2002 -

Forumul este inchis, discutiile pot fi doar citite, dar nu se pot posta raspunsuri sau comentarii.
Pentru a comenta unul din subiectele de aici, utilizati noul forum al F.R. Scrabble:

www.scrabblero.ro/sforum

F.R. Scrabble - FORUM
This Forum is Locked
Author
Comment
PROBLEMA Problemelor - sau PROBLEMELE Problemei

Ideea de a provoca o dezbatere la tema "Problema de revista" ma macina de mai mult timp īncoace, dar o tot amānam, zicāndu-mi ca toate se vor rezolva de la sine si evolutivul īsi va impune amprenta si asupra calitativului. Realitatea īnsa bate pasul. Lucrurile stau pe cāt de simplu, pe atāt de ...


Simpletea, total marcata de sorgintea fenomenului "romānesc pur-sānge" ar veni din larghetea cu care putem pleda cauza, putem canaliza directiile si revolutiona totul (inclusiv temeliile) fara a tine seama de "false rigori", traditie si uneori de bunul simt. Partea anevoioasa se trage si ea din "mioriticul" nostru specific: poeti fiind (100%) de ce n-am fi si niste problemisti notorii, prin definitie.


Toate bune pāna acum, daca am īnsusi perfect temele date pentru repetare. Dar nimeni si nimic pe lume nu ne va lipsi de placerea de a da prin gropi, respectānd cu sfintenie datina strabuna, gratie generosului relief stramosesc.


Ar fi de la sine-nteles ca nu voi sa dau lectii, sa pronunt sentinte, sa pun puncte pe vreo litera. Parerile mele, fiind strict personale, deci obiectiv subiective, nu se vor neaparat aplaudate (huiduite) īn unanimitate. Sper, printr-un comun efort, sa gasim "sectiunea de aur" pentru acest product si prin asta sa ne protejam drepturile de consumator.




Epuizānd limbajul esopic as trece la mult-patimitul realism multilateral. Īn viziunea mea, "problema de revista" vine sa acopere (īntr-un mod fericit, zic eu) golul dintre tipurile de probleme jucate īn sala. Pe de o parte Integralul partial (total) cu o libertate totala īn actiune (!) pentru ca la cealalta extrema (sirul) sa fim sufocati īntr-o camasa de forta. Ambele cu frumusetea lor, si-au confirmat pe deplin dreptul de a fi īn afara oricarei concurente īn probele de sala cu caracter oficial.


Putin (cu totul) altfel stau lucrurile īntr-un concurs de revista. Nu as crede ca ne-ar placea sa jucam īntr-un an 6 siruri + 6 integrale + n partide.


Cu DEX-ul (calculatorul) īn fata, īn linistea noptii (diminetii) cu o bere rece (cafea aburinda) alaturi si cu timp berechet la dispozitie s-ar dori ceva mai sofisticat (deosebit) decāt un pumn de litere, scoase din sac la īntāmplare urmānd a fi asezate pe tabla īntr-o ora. Ferma mea convingere: cele mai frumoase (valoroase, ingenioase) probleme se afla undeva la mijloc.


Fie ca se va impune o oarecare ordine unui integral, fie ca se elibereaza mai mult sau mai putin un sir... marea majoritate a problemelor cad sub aceasta incidenta, cu rare exceptii, astfel ca vom īncerca a generaliza asupra tipicului. Conceptul extrascrabblistic prezent īn unele probleme ar putea fi un capitol aparte, important mi se pare e doar faptul ca el sa nu fie dominant (determinant) si sa eclipseze latura (componenta) scrabblistica.


Asadar vom descoperi prezenta unui mecanism ce asigura deplasarea īnspre liberalizarea sirului sau ordonarea integralului, si care difera de la caz la caz. Conventional as numi acest mecanism - "BARA" pentru comoditate, si fara pretentii. As exemplifica cāteva tipuri de BARA pentru claritate:




I. Pentru integral partial (total):




- o anumita ordine īn depuneri (dupa punctaj, algoritm impus anumitor litere, grupe de litere, s.a.);


- exclusiv - scrabble;


- tematica;


- elemente obligatorii de simetrie literala;


- excluderea adiacentelor;


- teren limitat (bradut, clepsidra, haltera, s.a.).




II. Pentru sir:




- formarea dupa un anumit algoritm (saritura calului, pe cerc, reconstituire si rejucarea sirului);


- "dizolvarea" sirului dupa anumite scheme;


- alegerea unui fragment dintr-un text masiv;


- combinarea relativ libera din doua sau mai multe componente etc.




Felul īn care BARA a fost conceputa de autor, formularea enuntului, strategia de joc ce s-ar impune, gradul de libertate (constrāngere) oferit, multitudinea de variante posibile, asigurarea unui potential avansat pot naste un veritabil "PROBLEMAZZO", dar si ... o problemuta. Astfel privind lucrurile, am conchide ca BARA este elementul determinant, sarea si piperul problemei.


Impunerea mai multor BARE poate compromite total sau partial o idee buna, impunānd concomitent strategii diferite, uneori incompatibile, īngreuneaza mult gasirea solutiei optime prin acceptarea unor compromisuri, limiteaza potentialul si valenta problemei.


Ar fi vorba despre "Boala copilariei" unor autori īncepatori ce si-ar dori realizarea tuturor ideilor dintr-o lovitura. GRESIT! Īn loc sa avem 2 (sau mai multe) probleme bune, ne vom cazni cu una ... chircita.




Problema scrabblistica ramāne una din putinele probe ce au supravietuit impactului cu tehnologia informationala avansata. Solutiile cāstigatoare se vor apropia periculos de mult de potentialul teoretic fara prea mari posibilitati de īmbunatatire. Astfel, īn prim plan se impune obligativitatea asigurarii problemelor cu un pronuntat grad de departajare. Aceasta functie revine pe seama BAREI, ea fiind stapāna situatiei, catalizatorul si inhibitorul ei.


Cu siguranta problema "VARIANTE" a lui Sandu Lacatās ar fi avut de cāstigat daca se admiteau ambele cuvinte, nu numai cele de dupa "VEZI". Sau daca īn problemele tematice termenii obligatorii s-ar referi numai la cuvintele de baza, nu si la adiacente. N-ar fi atractiva posibilitatea realizarii unui cub cu LUXEMBURGHEZELE facānd depuneri numai cu "locuitori"? Sau daca am extinde fondul prin admiterea cuvintelor din imediata apropiere a tematicii (JIDOVESC, MAGHIARIZASERAM, RUSISME)? Aceste exemple vin doar sa ilustreze supozitiile referitoare la BARA si rolul ei. Posibilitatea de a directiona vectorul īnspre "polivalenta" ar trebui neaparat realizata la maximum. Īn caz contrar ea devine un obstacol, diminueaza gradul de departajare. BARA cea mai potrivita, paradoxal, ar fi una simpla, usor de manevrat si usor de formulat, ce ar satisface pe deplin principiului: se admite tot ce nu e interzis, si īn plus ar mai ascunde prin subterana niste valente dosite, cu efect īntārziat. As exemplifica cu problema lui DLS, "Serie tactica de maxime, 10x10", cānd din cāteva cuvinte, aparent echivalente, (BURGHEZ, ZBUGHEA, EXHIBEZ) se cerea ales ultimul, ca fiind potential mai valoros (10 x 3, contra 10 x 2 la celelalte) īntr-o depunere ulterioara. Astfel primul tur rupe clasamentul īn cei ce au vazut diferenta care nu era si cei ce n-au vazut diferenta care de fapt era. Reamintesc: se juca tactic, īn fiecare tur cāte 10 litere.


Unele probleme, sa le numim "repetabile", ar putea fi prezente din an īn an, modificānd doar materialul literal, fara riscul de a se repeta solutiile si fara a pierde cāt de putin din frumusete si interes. O atare practica ar permite sustinerea concursului la un anumit nivel calitativ, reducānd la minim niste eventuale esecuri cānd īn criza de idei si de timp se propun niste problemute plapānde. Uneori se ajunge pāna la a se da niste studii scrabblistice, care nu au decāt doua solutii: corect / incorect. Am putea vorbi de departajare, puncte de clasament, cānd 95 %cāstiga proba si restul completeaza podiumul? Gafe regretabile! Dar cānd ele se repeta cu insistenta - lasa de gāndit. Cu riscul de a-mi aprinde singur rugul, as īndrazni sa afirm ca si problemele de punctaj minimum sunt cam rasuflate, ele rezolvāndu-se strict matematic si foarte putin scrabblistic. Poate ar fi cazul de a īncerca un punctaj minim pe sir. Aici ar putea aparea ceva surprize, gaselnite originale, īn cazul cānd sirul e destul de ermetic. Jucāndu-ma īn continuare periculos cu focul, as īndrazni sa intru mai adānc. O problema ce permite realizarea unui cub cu LUXEMBUGHEZELE e pe jumatate ratata, chiar daca mai e loc pe tabla si litere īn sac. Depunerea se aseaza din oficiu si se da un nou start spre a culege putinele puncte ramase īn joc.







PROBLEMA Enuntului - sau Enuntul Problemei

Privit ca un element de legatura ideatica īntre autor, concurent si arbitru, enuntului īi revine rolul determinant īn ce priveste reusita finala. Īn masura īn care conceptul s-a reusit teleportat īn mintea fiecarui concurent, integral si intact, putem aprecia calitatea problemei. Fiind veriga cea mai vulnerabila, este totodata si cea mai expusa īncercarilor, deseori oferindu-se adevarate mostre de echilibristica lingvistica. Principiul: "Se permite tot ce nu e interzis" ne cam joaca festa. Hotarele "interzisului" trebuiesc bine delimitate si respectate cu strictete, pentru a "permite tot" īn interiorul acestora. Penetrarea unor contururi vagi ale interzisului provoaca interpretari cu consecinte nefaste. Vom avea de rezolvat minimum doua probleme distincte cu potential, stratagema, tactica, punctaje diferite. Atare situatii pun īn dificultate atāt concurentii cāt si arbitrii: sau tai īn carne vie, sau cauti compromisuri, lamuriri, si ... mergi pe māna majoritatii. Evazivul din enunt tenteaza de a pasi putin dincolo.




Ferma mea convingere: Enuntul problemei va fi formulat cāt mai concis, clar si cuprinzator, īntr-un limbaj cāt mai cazon cu putinta, evitāndu-se pe cāt se poate formulele cu echivoc. Īn caz de necesitate, se va exemplifica prin "corect" si "incorect" ca un caz aparte se vor face referiri la modalitatile de utilizare a jokerilor, poate chiar cu riscul de a se repeta. (Mai bine o propozitie īn plus, decāt o problema īn minus).




As aminti al saptelea U īntr-un citat de Seneca (REBUS Nr.3). Fiind vorba de citat, logic ar fi ca fondul de litere sa fie īnchis, fara posibilitati de modificare. Or, jucānd cu alta litera īn loc de U, vom juca dupa propriul citat. Astfel de brese, ne baga automat sub incidenta dublului standard. Clasamentul se va rupe īn doua si evident va fi clar departajat, gratie diferentei de potential ce o acorda U0 si "?". Tot la acest capitol : Problema 4, Bufnita 2001. Se cerea realizarea unui cub cu minim de litere dar īn care fiecare litera a alfabetului trebuia sa apara cel putin o data. Pentru literele Y, K, Q, W, care nu-s de gasit īn stare libera īn saculet, s-a optat doar pentru una din ele. Evident, fiind reprezentata prin joker. Marea majoritate īnsa trece cu nonsalanta peste o evidenta restrictie si evita literele rare. Ati ghicit! S-a cāstigat problema cu U joker. Dar de ce sa nu pui al doilea U plin? Or, formal, obligativitatea de a fi prezenta fiecare litera era deja respectata. Sau īn cazul dat JOKERUL o fi īnsemnānd si el o litera a alfabetului (o a 23-a). Bizara logica!!! Arbitrii s-au ales īn final cu doar trei solutii cu litere rare. Ceilalti si-au permis ceea ce formal nu a fost interzis. Nu se ajungea la o atare situatie daca se spunea clar si raspicat : Obligatoriu se va folosi Jokerul, care poate fi numai una din cele patru litere rare (Y, K, Q, W). Atunci toti rezolvau aceeasi problema, si clasamentul arata putin altfel, iar pe marele nedreptatit, Corneliu Faur, posibil l-a costat īn final chiar o treapta pe podium.




Toate aceste spuse nu-s nici contestari, nici reprosuri, nici suparari, ci sper ca exemplele date vin sa convinga o data īn plus asupra importantei deosebite īn formularea explicita a enuntului problemei. Cu cāt mai mult loc pentru diverse interpretari va lasa enuntul, cu atāt mai mare riscul de a rata problema. Īn astfel de situatii arbitrii ar trebui sa-si asume responsabilitatea si īn mod normal rezultatele ar trebui anulate. Dar cu ce-or fi devina cei ce au urmat strict litera legii? Oricum cred ca nu cāstiga nimeni īn urma gafelor, dar ratingul concursului are de suferit. Uneori stai perplex īn fata enuntului, si nu stii care din posibilele probleme trebuiesc rezolvate. Mai dadeam vina pe nodul din papura, excesul de zel sau handicapul meu lingvistic, dar ma mai linisteam cānd vedeam ca si altii (cam aceeasi) au probleme la capitolul „gāndire corecta”. O sincronizare perfecta pe aceeasi lungime de unda mi se pare absolut obligatorie.

Re: PROBLEMA Enuntului - sau Enuntul Problemei

Problemistica (compunerea, formularea enuntului, imaginarea tuturor variantelor posibile, ...) este un capitol "delicat" si trebuie tratat cu mare atentie atat de "autor", cat si de cel ce publica (si arbitreaza) problema respectiva. Orice eroare, orice formulare ambigua, genereaza interpretari diferite si duce la imposibilitatea tratarii unitare a solutiilor si a alcatuirii unui clasament conform cu valoarea lor. Ceea ce s-a vazut cu prisosinta in rubrica din Rebus.

Problema "REBUS"

Plafonul exagerat al revistei (īn bunul sens al cuvāntului), impus materialului „bun de tipar” face din ea un reprezentativ document de arhiva si vine sa reflecte perfect starea de lucru la zi. Selectia riguroasa si impresionantele colectii de la N° 1 īncoace, Marele Cos plin cu lucrari respinse ma fac sa ma īntreb: „Rubrica de Scrabble reflecta obiectiv situatia de azi din problemistica? ”


Ma tem ca urmasii ar putea crede ca prin 2002 noi abia desluseam notiunile elementare din Scrabble. Or, lucrurile stau cu totul altfel. Īn mod sigur, avem toate drepturile si pretentiile sa vedem īn aceasta revista valoroasa o rubrica pe potriva, cu un concurs valoros si jucat pe bune. Ideal al fi fost organizarea lui sub egida FRSc si implicit acordarea unui statut cāt de cāt oficial. Cred ca aceasta ar fi stimulat ceva mai mult si probabil ar fi adus īn circuit mai multi ”Problemozauri” aflati īn hibernare. Actualul concurs REBUS sufera grav de multe metehne mostenite din TOP-urile ultimilor ani, la care se mai adauga cele ce tin de specificul scoaterii unui mare tiraj (corectare expres a semnalului, pregatirea materialului īn anumiti termeni, greu de sincronizat cu un concurs de Scrabble). Anuntarea rezultatelor īn urmatorul numar este probabil imposibila, dar cred ca peste un numar, este absolut reala. Departe de mine gāndul ca as detine adevarul īn ultima instanta, dar pentru bunul mers al lucrurilor, cred ca se cer facute urmatoarele:




1.Utilizarea obligatorie a unui calculator conectat la reteaua Internet. Aceasta ar permite corectarea operativa si suta la suta corecta a grilelor, stocarea īn memorie a tuturor partidelor de anticipatie si duplicat tactic si a problemelor īn fisiere separate, precum si lansarea īn timp real al noului tur concomitent cu lansarea revistei, precum si posibilitatea de a pagina rubrica si trimiterea ei intacta spre publicare, fara a mai apela la intermediari, ceea ce ar exclude regretabilele erori facute fie din neatentie, fie din incompetenta.




2. Renuntarea la principiul de a fi bun cu toata lumea. Toate solutiile trebuiesc controlate, si prompt sanctionate aplicānd strict legea sportivitatii.




3. Pentru a evita situatiile cu echivoc, enuntul ar trebui formulat īntr-o totala transparenta, univoc interpretabil.




4. Gasesc ca ar fi potrivita practica de a propune probleme repetabile, cānd sub acelasi enunt, facānd doar schimbarea fondului literal, se ajunge la o noua problema, fara riscul de a repeta solutiile, evitāndu-se astfel regretabila posibilitate de a propune niste problemute neinspirate. An de an s-ar putea „sari cu calul” pe „tabla de sah” umpluta de fiecare data cu litere asezate īn diverse configuratii. Īn fiecare an s-ar putea gasi cāte un eveniment demn de atentie, spre a forma cāteva grupe de litere ce contin nume de handbalisti, interpreti de folclor, orase si state, sau alte ciudatenii de acest fel.




Cred ca aceste 4 conditii plutesc īn aer si necesita o aplicare urgenta. Īn caz contrar : „degeaba te lecuiesti, cānd te lecuiesti degeaba”, cum ar spune doctorul. Cu arbitrajul ca la Eurovision, cu erori de tipar corectate peste o luna īn loc de un concurs dur bazat pe spiritul sportivitatii, vom avea o rubrica a tuturor posibilitatilor. Concursul de la REBUS e sortit prin definitie sa fie cel mai tare. Daca nu-i sa fie asa, mai bine sa nu lasam amprente compromitatoare urmasilor. La momentul dat avem o situatie de incertitudine: dorinta concurentilor de a avea un concurs pe bune, pe de o parte, si posibilitatile limitate ale organizatorilor, precum si lipsa de interes (nedorinta de a se implica) a oficialilor de la Federatie, pe de alta parte. Parerea mea e ca o astfel de rubrica ar putea fi dusa cu succes si de la distanta (din Pitesti, de exemplu). Poate ca a venit timpul de a cumula experienta mai multor autori de reviste mici si printr-un efort comun de a propune ceva pe potriva asteptarilor. Cu toata stima pentru dl. Cleanoveanu, dar se pare ca situatia īl depaseste. Are nevoie de o māna de ajutor, mai ales īn plan logistic.




P. S. : Nesanctionarea erorilor īn solutii, pe lānga faptul ca reflecta strāmb configuratia reala a clasamentului, mai naste si niste porniri nu chiar ortodoxe: ispita de a calca putin mai dincolo decāt s-ar permite, si a forta niste solutii ale unei alte probleme de facto. Convingerea ca anume asa ar fi corect sa fie tratata problema data, ca s-a cāstigat pe merit, poate naste confuzii si īn cāteva tururi situatia iese de sub control. La prima ocazie, la sigur se va recidiva.


Re: Problema "REBUS"

Rubrica aceasta ar trebui sa fie o "oglinda" a miscarii scrabbliste si nu poate fi realizata cu metode "primitive", de persoane fara experienta in arbitraj, oricat de binevoitoare ar fi acestea. Arcadie propune unele solutii, eu sunt convins ca exista si persoane dispuse sa contribuie la punerea lor in practica.

Re: PROBLEMA Problemelor

Am citit cu atentie mesajul lui Arcadie si sunt intru totul de acord cu punctul sau de vedere. Iata cateva scurte comentarii.


Foarte interesanta discutia referitoare la "bara".