Sper ca nu va propuneti in mod serios sa schimbati si asta.





Cred ca e o discutie foarte interesanta, dar mai mult teoretica. De fapt, e un fel de tema ciclica - toti ne-am pus intrebarea asta, la un moment dat. E chiar o tema pasionanta, mai ales cind stirneste si alte subiecte conexe - de exemplu, largirea fondului de cuvinte (asta da, tema de dezbatut! Si cred ca abia incepe... desi, tot da sa-nceapa, de niste ani buni...).





In viltoarea discutiei, nu stiu daca ati avut curiozitatea sa vedeti articolul pe care ni l-a semnalat Radu Borza (vezi adresa de mai jos). E un articol foarte interesant - fireste, tot teoretic. M-am si amuzat imaginindu-mi cum as aplica eu formula P (Xi / Xi-1) ca sa aflu care e probabilitatea ca, dintr-o grupa de multi-scrabble, nouarul cautat cu infrigurare sa contina secventa -PR-... -





Glumesc, desigur, dar articolul e foarte interesant, vi-l recomand.





Multumesc si lui AdiJu pentru tabelele comparative.


Chiar nu mi s-a parut deloc, privindu-le, ca ne-am indeparta prea mult de ADEVAR, jucind cu frecventele si valorile actuale. Intr-adevar, crize majore care sa "strice" cu totul partidele n-au fost.





Sigur, si mie mi s-a parut (si mi se va mai parea) de multe ori ca sint prea multi de P, D, sau C (mai ales cind vin la gramada, intr-o partida de libere... dar acolo e alta problema - de "nascut-cu-caita" sau nu!).





Una peste alta, sa multumim cerului cã noi, românii, avem plurale vocalice!


Nu mai stiu unde-am citit ca jocul in engleza avea initial 4 (patru) de S, dar... cum a aparut problema pluralului englezesc - s-a mai suplimentat, pina la urma, cu unul...





Acolo, criza! Si sa-i vezi, cind nu mai stiu ce sa faca cu I-urile... Nu, Dane?





Care vra sa zica: NU. Nu cred ca trebuie sa darimam, iar, totul. Stiu ca e o pasiune nationala, dar... Mai bine inventam alt joc!





Numai bine si noroc la litere.